0740 507 070 contact@partizanecoserv.ro Oradea, Str Onestilor 44

Dezinsecție ȚânțariȚânțarul: - este o specie de insectă adaptată la mediul urban. La unele specii, la femelă, nu se produce maturizarea ouălor fără consumarea sângelui de mamifere. Se poate împerechea și în spații restrânse, în care trăiește și în timpul iernii fără să intre în diapauză. Adultul depune ouăle și iarna, când temperatura apei depășește 10 °C (între sfârșitul lui aprilie și mai); generațiile din primăvară și vară se succed la fiecare 15–20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. Femelele pot transmite malarie, o boală infecțioasă gravă.

Aspect: lungimea corpului este de 3, 5 – 5mm; corpul are o constituţie fragilă şi o culoare gri maronie; toracele este prevăzut cu dungi longitudinale fine; abdomenul (partea posterioară) are trei linii transversale deschise la culoare; în torace sunt inserate trei perechi de picioare subţiri şi de asemenea o pereche de aripi înguste şi lungi; aripile posterioare nu sunt concepute pentru zborul propriu-zis, ci servesc la stabilizarea acestuia, de aceea au dimensiuni reduse (tipic pentru diptere); picioarele sunt acoperite de peri fini; masculii prezintă nişte antene lungi, acoperite de peri aspri; masculii mai au şi două apendice lungi, acoperite la rândul lor cu ţepi fini; trompa masculilor nu este făcută pentru a înţepa; femelele au antene mai scurte şi acoperite totodată de peri aspri; de asemenea cele două apendice sunt mai mici comparativ cu ale masculilor; între acestea este inserată o trompă folosită la înţepat; spre deosebire de alte specii de ţânţari, corpul speciei Culex pipiens este relativ drept până la bază; în repaus, picioarele posterioare sunt întinse şi îndreptate în sus; larvele au un cap bine delimitat de restul trupului, pe care sunt poziţionate doua antene scurte; corpul larvelor are un torace lat; partea posterioară a trupului, care este segmentată, se îngustează uşor către spate; corpul larvelor este acoperit pe părţile laterale de zone cu peri aspri şi lungi;la capătul părţii posterioare se află un orificiu tubular, lung, pentru respirat.

Biologie: După ce se hrăneşte cu sânge o perioadă, femela ţânţar depune 150 -300 de ouă înfăşurate într-un înveliş special, lipicios, pe suprafaţa apei din locurile cu apă stătătoare, de exemplu apa din putinile pentru apa de ploaie, streşinile şi jgheaburile acoperişurilor, băltoacele, mocirlele şi iazurile etc. Evoluţia embrionară şi larvară se desfăşoară exclusiv în apă. Larvele ajung la suprafaţa apei prin orificiile tubulare, pe care le au inserate în partea posterioară a abdomenului. Prin intermediul acestor orificii ele respiră aer ca printr-un tub de scufundare. Pupele ţânţarilor, care sunt relativ active, stau de asemenea agăţate la suprafaţa apei prin orificiile de respirat, ce sunt poziţionate pe toracele lor şi care le permit să respire sub apă. Larvele se transformă în pupe după 2-3 săptămâni, în apă. Stadiul de pupă durează numai câteva zile. Ţânţarii adulţi eclozează la suprafaţa apei şi încep imediat să zboare. În condiţii favorabile, specia tinde către înmulţire în masă, populaţia lor cuprinzând un număr deosebit de mare de indivizi.

Răspândire: ţânţarii sunt răspândiţi în toată lumea.

Dăunător: Intră în categoria agenţilor supărători şi a dăunătorilor pentru igienă. Ţânţarii nu provoacă pagube alimentelor sau materialelor, dar devin foarte supărători datorită zgomotului pe care îl fac în timpul zborului. Femelele se hrănesc cu sânge odată la 2 -3 zile, înţepăturile având efecte neplăcute. Urmările înţepăturii depind de intensitatea reacţiei alergice a fiecărei persoane. În general apar imediat eriteme şi urticarie. In decursul a încă 24 de ore apar pustiile roşii, care se vindecă în câteva zile. În general, în Europa nu reprezintă o problemă transmiterea de către ţânţari a agenţilor patogeni (de boli), precum viruşi, bacterii, protiste etc. În zonele tropicale, însă, specia acţionează şi ca transmiţător al unor agenţi patogeni, cum ar fi viermi, (filariae) şi arboviruşi.

Cere oferta